Despre mine

Fotografia mea
MAMA DE TREI FETITE UNA IN CER, UNA PE PAMANT SI UNA IN BURTICA ACESTE BLOGURI S-AU NASCUT DATORITA FETITEI MELE PREMATURE PLECATE LA CER ... SI CONTINUA SA EXISTE DATORITA CELOR TREI FETITE ALE MELE Dedicatie fetitei mele ... minunea mea din burtica si luptatoarea din incubator!!! Tot ce fac ... de azi inainte fac in numele ei ... Te iubesc printesa mea Iar pe tine copilul meu de pe pamant, venit in dar te iubesc si imi voi trai viata pentru a te iubi mereu, a te creste si a-ti oferi cat de multe ... Iar tu bebica din burtica tot ce ne dorim este sa cresti alaturi de surioara ta, pe pamant! Imi poti trimite mail pe adresa ingerasulGabriela@gmail.com

Ce este trombofilia

Trombofilia caracterizeaza o serie de stari de hipercoagulabilitate, care predispun la formarea de tromboze intravasculare (cheaguri de sânge).
Prezenta unui defect ereditar la nivelul sistemului hemostatic (coagulare - fibrinoliza), alaturi de un factor de risc aditional (fumat, utilizare de contraceptive orale, ateroscleroza, staza venoasa) predispune la declansarea procesului trombotic. Circa 5-8% din populatia generala poate avea o anomalie a coagularii, însa nu toti dezvolta complicatii trombotice.

Nu exista un tratament specific pentru trombofilie, însa un pacient cu istoric de episoade recurente de tromboza are indicatie de anticoagulare cronica, în scop profilactic.
CAUZE
1) dobândite - conditii permanente sau temporare care realizeaza un status procoagulant
a. risc mare de evenimente trombotice
> sindrom antifosfolipidic (anticorpi anticardiolipinici, anticorpi anti-ß2 glicoproteina I, anticorpi protein-antifosfolipid - denumiti clasic lupus anticoagulant)
> trombocitopenia indusa de heparina
> hemoglobinuria paroxistica nocturna
b. risc mic-mediu de evenimente trombotice
> imobilizare prelungita (dupa interventii chirurgicale ortopedice, urogenitale, abdominale, pacienti cu sechele neurologice, politraumatizati)
> sarcina
> sindrom nefrotic (pierderea cronica de albumina prin urina determina o crestere a sintezei hepatice de proteine, inclusiv factori de coagulare)
> hiperestrogenemie
> contraceptive orale
> fumat
> boli neoplazice (cresc riscul trombotic prin fenomen paraneoplazic al factorilor coagularii sau trombocitelor sau datorita tratamentului chimioterapic)
> insuficienta cardiaca (favorizeaza tromboza prin staza venoasa sistemica)
> traumatisme si fracturi (determina eliberarea unor cantitati mari de tromboplastina tisulara, cu declansarea consecutiva a coagularii)
> hipervâscozitate sangvina (prin hipercelularitate - policitemia vera, leucemii sau hiperproteinemie - mielom multiplu, macroglobulinemia Waldenstrom)
> obezitate
> tratament cu anticonceptionale orale (scade concentratia proteinei S), anticoagulate injectabile - heparina nefractionata (scade nivelele de AT III), anticoagulante orale - acenocumarol, warfarina (scade nivelele de proteina C si S) sau citostatice.
> insuficienta venoasa cronica (IVC)
> zboruri lungi cu avionul
2) congenitale - conditii ereditare de hipercoagulabilitate
a. hiperactivitate a coagularii (forme frecvente, severitate crescuta)
> factorul V Leiden (5% din populatie este heterozigota pentru FVL) - anomalie a factorului V al coagularii care îi confera rezistenta la actiunea proteinei C
> mutatii ale protrombinei (G20210A, 5'UTR)
> deficit de proteina C sau S
> deficit de antitrombina III
> hiperhomocisteinemie (mutatie a MTHFR - metilentetrahidrofolat reductaza sau deficit de vitamina B6, B12 sau acid folic)
> siclemie
b. deficit al sistemului anticoagulant (forme rare, severitate scazuta)
> deficit de antitrombina III
> deficit de proteina C
> deficit de proteina S
> anomalii ale plasminogenului sau fibrinolizei
ISTORIC
În 1856, Rudolf Virchow a descris elemente patogenice implicate în declansarea procesului trombotic. La mai mult de 100 ani a fost identificata si prima forma de trombofilie - deficitul de antitrombina (1965). Au urmat deficitul de proteina C (1981) si deficitul de proteina S (1984). Factorul V Leiden, rezistent la actiunea proteinei C activata, a fost raportat pentru prima data în 1994. În 1996 a fost evidentiata si mutatia protrombinei.
PATOGENEZA PROCESULUI TROMBOTIC
Tromboza intravasculara apare în contextul celor 3 factori descrisi ca triada lui Virchow: leziune endoteliala, staza sangvina si hipercoagulabilitate. Leziunea endoteliala (ateroscleroza, hiperhomocisteinemie, fumat) este elementul patogenic principal în tromboza arteriala (care determina ocluzie arteriala cu ischemie si infarct tisular): ca urmare a alterarii sarcinii electrice pe versantul intern al endoteliului vascular, are loc agregarea si activarea plachetara, care va initia formarea trombusului fibrinoplachetar (trombus alb). În tromboza venoasa, plachetele joaca un rol minor, elementul patogenic principal fiind reprezentat de staza sangvina.
Starile de hipercoagulabilitate ereditare prin hiperactivare a coagularii, deficit al mecanismelor anticoagulante sau fibrinolitice au un rol major în patogeneza procesului trombotic la populatia pediatrica. Un alt element caracteristic copiilor este localizarea trombozelor cu predilectie în teritoriul venos. Deficitul de metabolizare si inactivare hepatica a factorilor coagularii este un important factor de risc trombotic la pacientii cu suferinte hepatice sau la prematuri.
SEMNE si SIMPTOME
Cele mai frecvente manifestari clinice ale trombofiliei sunt tromboza venoasa profunda (TVP) si tromboembolismul pulmonar (TEP), care alcatuiesc împreuna tromboembolismul venos (TEV).
Tromboza venoasa profunda (TVP) apare prin formarea unui tromb intravascular, de obicei la nivelul venelor membrelor inferioare si se caracterizeaza prin durere, tumefactie si eritem local. Datorita procesului inflamator si afectarii valvelor venoase, dupa vindecare poate persista un grad redus de edem local cu senzatia de greutate în picioare - simptomatologie sugestiva pentru sindromul post-trombotic. Trombul se poate desprinde de peretele vascular si poate migra (embolie) pâna la nivel pulmonar. Astfel apare trombooembolismul pulmonar (TEP), care, în functie de marimea si localizarea embolului, poate avea un debut brusc cu dispnee (dificultate la respiratie), durere toracica, palpitatii sau chiar colaps circulator, soc si stop cardiac. Tromboza venoasa poate aparea însa si în alte teritorii venoase: din creier (tromboza de sinus cavernos), din ficat (tromboza de vena porta sau de vene hepatice), din intestin (tromboza mezenterica), din rinichi (tromboza de vena renala) sau din membrele superioare.
Nu exista înca suficiente dovezi pentru a stabili daca trombofilia creste si riscul de tromboze arteriale, care stau la baza producerii infarctului miocardic, atacului vascular cerebral sau altor infarcte tisulare (mezenteric, renal).
Pacientele cu trombofilie pot avea pierderi recurente de sarcina sau complicatii precum restrictie de crestere intrauterina (RCIU), preeclampsie sau abruptio placentae.
DIAGNOSTIC
Testele pentru diagnosticarea trombofiliei includ: hemoleucograma, frotiu de sânge periferic, timp de protrombina, timp partial de tromboplastina, timp de trombina, timp de reptilaza, lupus anticoagulant, anticorpi anti-cardiolipinici, anticorpi anti-ß2-glicoproteina I, factorul V Leiden, fibrinogenemie, homocisteinemie, depistarea mutatiilor protrombinei.
Nu trebuie efectuate toate aceste teste concomitente, ci recomandarea lor trebuie facuta în functie de rationamentul clinic. Parerile sunt divergente în ceea ce priveste testarea pentru trombofilie a fiecarui pacient cu un episod trombotic nejustificat. Actualmente, indicatiile acceptate de screening sunt tromboembolismul recurent, tromboza cu localizare atipica (spre ex. în venele hepatice - sindromul Budd-Chiari) sau istoricul familial. Pierderile recurente de sarcina sunt de asemenea, din ce în ce mai des, indicatie de screening pentru trombofilie. Testarea pentru anomalii ale coagularii la pacientii cu tromboze arteriale se face doar în cazul pacientilor foarte tineri (în special când evenimentul trombotic a fost precipitat de fumat sau utilizarea de contraceptive orale) sau în cazul unui esec de revascularizare datorita reocluziei rapide.
Istoricul familial este foarte evocator pentru orientarea diagnosticului, având în vedere ca majoritatea anomaliilor coagularii au o transmitere autosomal dominanta (cu exceptia hiperhomocisteinemiei si deficitului calitativ de plasminogen).
În evaluarea paraclinica, nu trebuie neglijat faptul ca unele teste care exploreaza sistemele coagularii si anticoagularii sunt afectate de raspunsul de faza acuta care însoteste procesul trombotic. Apare astfel o crestere a nivelurilor plasmatice ale fibrinogenului, factorilor V, VIII, X si FvW. Acestia sunt reactanti de faza acuta, nivelurile lor putând fi ridicate si în alte leziuni inflamatorii. Factorul tisular este un marker mai fidel pentru procesele trombotice, nivelurile sale fiind crescute fie ca urmare a unei leziuni endoteliale, fie ca urmare a stimularii productiei sale endoteliale de catre IL-1, homocisteina, toxine sau TNF. Testul ADN pentru diagnosticul rezistentei la proteina C activata nu este influentat de raspunsul de faza acuta.

Articol preluat de pe http://www.mymed.ro/trombofilia.html
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...